Diferenţa dintre biserica tradiţională si cea apostolică – predică Ghiţă Galea

Matei 16:18 “…voi zidi Biserica Mea, și porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.”

Prin biserica traditionala intelegem biserica intitutionalizata sau cea care a pierdut din ADN-ul bisericii primare apostolice. Cu alte cuvinte orice biserica chiar daca e perceputa a fi moderna sau relevanta poate intra in categoria bisericilor traditionale.

Cea apostolica este o ambasada a cerului cu mandatul clar stabilit de a reprezenta si extinde Imparatia Cerului. Ea a inteles ca Imparatia este scopul ultim a lui Dumnezeu, nu biserica.

1. Slujirea sfintilor/membrillor vs echiparea sfintilor in vederea lucrarii de slujire

In biserica traditionala suntem obijnuiti sa-l vedem pe pastor ca fiind cel face tot si slujeste tuturor. El este Mr. Slujire! Avem o problema, daca pastorul/pastorii fac toata slujirea. Nu numai ca punem o povara imposibil de purtat pe umerii unei persoane, dar aceasta imagine nu corespunde cu imaginea bisericii pe care Biblia o propaga ca trup unde fiecare madular are un rol distinct si important.

In centrele apostolice specifice timpurilor bisericii primare sfintii erau instruiti pentru a slujii lumii. Este o viziune total diferita. Fiecare madular are o chemare care trebuie dezvoltata. Deci in loc sa slujim doar aceluiasi grup, ii echipam si pe ei pentru ai face eficienti in slujirea comunitatii, orasului.

2. Tratarea oamenilor ca si convertiti vs. a-i trata ca ucenici

Biserica traditionala cauta sa converteasca oameni in timp ce biserica apostolica produce ucenici. In biserica traditionala putem ingriji un convertit timp de cinci ani dar in biserica apostolica ne asiguram ca devin ucenici cat mai repede, o persoana resposabila care creste si slujeste in chemarea sa. In centrele apostolice oamenii sunt tratati ca ucenici nu doar ca convertiti. Focusul este pe a-i echipa si trimite (apostol).

3. Facand tot posibilul sa nu-i piarda vs cautand sa-i trimita cat mai repede in chemarea lor

In biserica traditionala majoritatea eforturilor sunt indreptate spre a-i tine pe oameni, oferind “siguranta”. Intram in panica cand cineva cocheteaza cu gandul de a merge la alta biserica. Veghem la numar membrilor, ii numaram si renumaram, sa nu lipseasca niciunul.

In centrele apostolice se doreste a-i trimite pe ucenici. Intrebare comuna – cum de esti inca aici? Du-te in toata lumea si predica Evanghelia, fii activ unde te-a chemat D-zeu sa slujesti. Vino apoi sa sarbatorim impreuna cand e momentul sa sarbatorim. Ele sunt ca o trambulina, baza de trimitere. Este nesanatos sa-ti doresti membri neroditori, neimplinindu-si chemarea. Vor deveni critici, cinici si o povara petru biserica locala.

4. Muntele religiei vs. cei 7 munti

Pentru biserica traditionala exista doar un munte, cel al religie pe care sunt ei. Poate iti este familiar sau nu conceptul, dar sunt 7 munti care dau forma societatii noastre. Ei sunt sferele de influenta unde ideile si cultura este formata. Cu cat te afli mai sus pe un munte cu atat influenta ta va fi mai mare.

Religia este si ea un astfel de munte. Din pacate biserica a inteles ca trebuie sa parasesca ceilalti munti si sa se concentreze doar pe acela unde se afla biserica. Avand acest mod de gandire, gasim ca nu suntem de loc implicati in viata orasului nostru, nu mai participam in activitatile in care obijnuiam sa participam (chiar daca acestea nu sunt rele sau impotriva Bibliei). Ne limitam mersului la biserica.

Muntele religiei a devenit locul unde majoritatea activitatilor au loc, existam doar in aceasta sfera, disparand total din societate. (sare si lumina)

Problema e ca lumea nu e condusa de muntele religiei. Viata se desfasoara in timpul saptamanii acolo unde oamenii lucreaza si isi traiesc viata.

In paradigma apostolica intelegem sa instruim oamenii pentru ca ei sa poate aduce o influenta evlavioasa, dumnezeiasca unde traiesc, la locul de munca, in mediul de business, in educatie, in media etc.

Trebuie sa producem si altceva nu doar absolventi de scoli biblice. Avem nevoie sa pregatim, intelectuali, politicieni, avocati oameni care pot aduce reforme semnificative in domeniul educatie, politic si altele.

Trebuie sa instruim antreprenori care sunt caracterizati de integritate. Trebuie sa instruim profesionisti in media care sunt manati de valori biblice si nu distorsioneaza adevarul cu scopul de a manipula. Trebuie sa fim sarea pamantului si lumina lumii iar locul cel mai potrivit pentru sare este in mediu degradant si pentru lumina in intuneric.

5. Ingrijeste de nevoi vs. invadeaza, ocupa si transforma

In biserica traditionala cam totul se invarte in jurul rezolvarii problemelor membrilor, a oferi ingrijire si ajutor. Din pacate problemele, si nevoile sunt fara sfarsit!

Bineinteles ca vrem si trebuie sa oferim suport, ajutor si sprijin celor in nevoi ceea ce e adevarat si in centrele apostolice. Acesta este dimensiunea pastorala si rolul ei vital. Cu toti avem nevoie de un pastor in viata noastra. O biserica care nu se ingrijeste de cei din comunitate nu este vrednica de acest nume.

Dar, daca reducem mandatul nostru la a oferi suport si ajutor viziunea nostra e incompleta. De multe ori ii auzim pe oameni spunand: Biserica este un spital! In timp ce acest lucru este adevarat, acesta e doar un mic aspect al bisericii. De ce mergem la spitale? Sa scapam cat mai repede din ele.

In centrele apostolice oferim ajutor oamenilor deoarece este un aspect pastoral esential dar nu ne oprim la atat! Facem tot posibilul ca toti sa fie in cea mai buna forma pentru a se alatura celor care in numele Imparatiei lui D-zeu invadeaza, ocupa si trasforma noi teritorii.

6. Congregatie vs Imparatie

Suntem foarte obisnuiti sa gandim in termenii congregationali. Trebuie sa gandim in termenii mult mai largi ai Imparatiei care a existat inaintea congregatiei.

In biserica traditionala traim pentru biserica locala, in viziunea apostolica traim pentru Imparatia lui Dumnezeu. Liderul pastoral se gandeste in primul rand la congregatie pe cand cel apostolic la Imparatia lui Dumnezeu. Liderul apostolic considera orasul ca si congregatie atata doar ca oamenii din oras inca nu stiu.

Dumnezeu vrea ca Imparatia Lui sa domine intreg pamantul iar noi de multe ori limitam domnia Lui la nivelul congregational. Prin aceasta spunem diavolului: poti avea totul dar nu biserica mea! Oare lui D-zeu nu-i pasa de restul lumii? EL vrea sa domneasca peste intreg pamantul!

7. Loc de partasie vs. ambasada

Pentru cei care inca nu stiu termenul apostol si biserica nu au fost la inceput termeni religiosi. Termenul “eclesia” era o adunare legislativa care lua parte in deciziile majore ale orasului. (ce bine ne-ar prinde azi) Cand Isus a spus imi voi zidi “eclesia” nu a limitat-o la un loc al partasiei.

Biserica apostolica decreteza valorile ceresti ale Imparatiei lui Dumnezeu pe pamant. Faca-se voia Tatalui pe pamant cum e in ceruri; aceste este motivul pentru care Biserica este aici!

8. Siguranta si predictibilitate vs. risc, creativitate si initiativa

In bisericile traditionale siguranta (predictibilitatea) domina in timp ce in cele apostolice sunt incurajate riscul, creativitatea, initiativa, explorarea. Trebuie sa incurajam oamenii sa incerce, chiar daca risca sa esueze. Asa daramam zidurile traditiei, asa avansam Imparatia Cerurilor.

Cei ce niciodata nu-si asuma nici un risc nu realizeaza nimic maret, dar cei ce o fac chiar daca uneori esueaza pe termen lung sunt pionierii care aduc schimbari majore si cuceresc noi teritorii. In biserica traditionala mentalitatea este prea conservatoare pentru a permite paradigmei apostolice sa penetreze.

9. Inchinare conservatoare, pioasa vs. libertate, exuberanta, pasiune, proclamare

In bisericile traditionale ne specializam in rugaciuni de cerere sau mangaiere. In bisericile apostolice adaugam o noua dimensiune rugaciunii: cucerire de noi teritorii, rugaciune ofensiva in fata dusmanului obligandu-l in retragere. In locul cantatului linistit optam pentru inchinare exhuberanta inaintea tronului Imparatului.

Inchinarea devine pasionala, puternica, caracteristicile unei armate in ofensiva. Proclamam si declaram in credinta si in autoritatea data de Dumnezeu. Rugaciunile de cerere nu sunt singurele in arsenalul nostru. Este un timp pentru toate.

10. Evita sa deranjezi pe diavolul vs. sa devii cosmarul lui cel mai mare

In biserica traditionala evitam sa-l deranjam pe diavolul atribuindu-i prea mare putere si importanta. El isi face treaba lui, noi a noastra – atitudine gresita. Nu scula dusmanul care doarme spun ei. Oare chiar doarme sau este activ dezbinand, supunand, furand, omorand si distrugand creatia lui Dumnezeu?

In biserica apostolica suntem cosmarul lui cel mai mare! Nu are timp nici sa se odihneasca din cauza noastra. Urmarind strategia pe care Imparatul ne-a dat-o, nu actionam de noi insine de aceea nu ne e frica de el. Doar de Dumnezeu ne e frica si dusmanului ii e frica de El. Cunoscand acest adevar ne supunem lui Dumnezeu si dusmanul fuge de la noi. Nu suntem aici sa nu suparam puterile intunericului ci sa le cucerim!

11. Finantele Bisericii vs. finantele Imparatiei

In biserica traditionala banii finanteaza programe sau proiecte. In biserica apostolica banii sunt cu bucurie investiti in avansarea imparatiei lui Dumnezeu de multe ori in afara zidurilor bisericii.

12. Mentalitate de saracie vs. mentaliate de generozitate

Banii sunt aproape intotdeauna o problema in biserica traditionala si biserica e perceputa ca cersind de multe ori dupa maruntis. E greu, ecomomia sufera… Nu vorbim despre bani deoarece este un subiect sensibil.

In biserica apostolica se cultiva generozitatea. Generozitatea ne permite sa accesam resurse miraculoase care ne ajuta sa ne implinim mandatul. De obicei banii nu sunt o problema in biserica apostolica deoarece sunt priviti ca o unealta, nu un scop in sine. Cultura apostolica poate transforma cultura in care traim si poate distruge intariturile saraciei din mintea oamenilor si din comunitatea nostra!

La nivel personal trebuie sa decidem ce vrem sa fim: traditionali sau radicali apostolici!